Contratimp

2013.03.21

Scena conţine oase ale unor scheleţi pe care nu îi cunosc
şi fiecare are sensul lui,
Tu îţi arunci ochii migdalaţi prin fereastă
ca şi cum ţi-ar păsa de vântul care bate
pustiu, măturând frunzele din stradă,
Eu nu ştiu de unde să te apuc,
nu-ţi ştiu capătul moale pe care aş putea să încerc să ţi-l mângâi
şi mă las muşcat de întunericul pe care mi-l administrezi
fără măsură,
Mereu în contratimp…
Cearşafurile stau înroşite de sângele nostru,
miroarse a fum şi moarte,
ar trebui să le pun la uscat…
dar nu mă pot mişca,
Mă doare veninul tău clocotit!
Tu fumează-ţi ţigara,
bea-ţi vinul rosu încet, cu înghiţituri mici
eu am să schimb vinilul cu unul de Janis
aventurând-u-ma printre rotocoalele de fum,
Farewell sună bine!
deşi ghearele tale continuă să se adâncească în carnea moale
lăsând în urma lor o rană deschisă,
Aştept să te ridici din fotoliu încă o dată,
aştept să ne sfâşiem din nou până la epuizare,
deşi ştiu că am să sfârşesc mutilat,
Desfigurarea îmi face bine,
liniştea împietrită îmi face bine,
cuvintele ar fi ireparabile,
iar asta o ştim amândoi.

Mihai Paun
25.02.2013
Brno